{"id":538,"date":"2014-12-07T08:24:29","date_gmt":"2014-12-07T06:24:29","guid":{"rendered":"http:\/\/diycraiova.noblogs.org\/?p=538"},"modified":"2014-12-07T08:24:29","modified_gmt":"2014-12-07T06:24:29","slug":"degradarea-spirituala-extras-din-engines-of-domination-de-mark-corske","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/?p=538","title":{"rendered":"Degradarea spiritual\u0103 \u2013 extras din Engines of Domination – de Mark Corske"},"content":{"rendered":"

\"41xec-Yq7-L._SY344_BO1,204,203,200_\"<\/a> Ast\u0103zi mediul social instituit de capitalismul global constr\u00e2nge sute de milioane, chiar miliarde de oameni s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 vie\u021bi tot mai goale \u0219i lipsite de sens \u2013 degrad\u00e2ndu-le umanitatea. Cu toate c\u0103 aceast\u0103 degradare spiritual\u0103 nu este \u00een mod direct o amenin\u021bare capital\u0103, a\u0219a cum sunt celelalte aspecte ale Urgen\u021bei Umane, presupune o irosire tragic\u0103 de vie\u021bi. Agraveaz\u0103 celelalte aspecte ale Urgen\u021bei Umane prin privarea oamenilor de cunoa\u0219terea \u0219i spiritul necesare pentru luarea m\u0103surilor corective. Cel mai grav este \u00een a\u0219a numitele \u201e\u021b\u0103ri \u00een curs de dezvoltare,\u201d unde foarte mul\u021bi oameni sufer\u0103 de pe urma deposed\u0103rii de p\u0103m\u00e2nturile \u0219i mijloacele lor de existen\u021b\u0103 tradi\u021bionale, \u0219i de pe urma distrugerii culturii lor indigene. Dar efectele sale sunt suficient de cumplite \u0219i \u00een inima capitalismului global.<\/p>\n

Acolo, \u00een ora\u0219e moderne uria\u0219e, experimentarea Naturii de c\u0103tre oameni este limitat\u0103 la parcuri publice, sere, animale de companie, gr\u0103dini zoologice \u0219i acvarii, c\u00e2teva stele lic\u0103rind prin lumina orbitoare \u0219i poluarea aerului. Trafic aerian \u0219i terestru, utilaje grele, televizoare \u0219i sisteme audio r\u0103cnesc ne\u00eencetat, printre \u021bipetele sirenelor. Oamenii se gr\u0103besc la munc\u0103, se gr\u0103besc s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 sarcina, se gr\u0103besc acas\u0103, \u0219i se gr\u0103besc s\u0103 ias\u0103 la comisioane \u0219i distrac\u021bii. Mul\u021bimi umplu str\u0103zile, mall-urile, magazinele. T\u00e2lh\u0103riile, furturile, b\u0103t\u0103ile, violul, \u0219i crima fac parte din rutina zilnic\u0103. \u00cen fiecare an nu doar tot mai mul\u021bi oameni tr\u0103iesc \u00een acest fel, ci o parte tot mai mare a omenirii.<\/p>\n

Culturile \u0219i stilurile de via\u021b\u0103 tradi\u021bionale pier \u00een ora\u0219, cople\u0219ite de cultura comercial\u0103 a muncii, produc\u021biei \u0219i consumului. Me\u0219te\u0219ugurile manuale sufer\u0103 aceea\u0219i soart\u0103. \u00cen schimbul comunit\u0103\u021bii autentice, construit\u0103 pe familie, tradi\u021bie, \u0219i rela\u021bii personale str\u00e2nse, avem o popula\u021bie atomizat\u0103 de indivizi izola\u021bi care sunt obliga\u021bi s\u0103 migreze de la un rol la altul, de la o slujb\u0103 la alta, de la un ora\u0219 la altul, \u00een func\u021bie de cum dicteaz\u0103 economia.<\/p>\n

Iar economia este un dictator nemilos. \u201eMunca ta sau via\u021ba ta\u201d semnific\u0103 un stres pe via\u021b\u0103 \u0219i pe moarte, chiar \u0219i cu c\u00e2\u0219tiguri suplimentare. Acest decret poate c\u0103 ofer\u0103 muncitorului multe op\u021biuni de angajare, dar \u201elibertatea cu op\u021biuni multiple\u201d nu este \u00een niciun fel libertate. S\u0103 presupunem c\u0103 \u00ee\u021bi ofer posibilitatea de a putea alege \u00eentre moarte sau zece tipuri diferite de tortur\u0103. Cu ce difer\u0103 asta de posibilitatea de a putea alege \u00eentre a muri de foame pe str\u0103zi sau zece slujbe diferite cu salariu minim? Dat\u0103 fiind constr\u00e2ngerea de a dob\u00e2ndi bani \u0219i propriet\u0103\u021bi altminteri vei suporta s\u0103r\u0103cia, o varietate larg\u0103 de moduri de a face asta pot \u00eendulci povara, dar r\u0103m\u00e2ne tot o povar\u0103. Necesitatea economic\u0103 reprezint\u0103 imdoldul \u0219i biciul culturii comerciale, dar aceast\u0103 cultur\u0103 ne \u00eenf\u0103\u0219oar\u0103. Tr\u0103im \u00eenconjura\u021bi de produse comerciale. Tr\u0103im \u00een ele, le folosim pentru transport, le purt\u0103m, ne amuz\u0103m cu ele, le m\u00e2nc\u0103m \u0219i le bem, muncim ore multe pentru a ni le putea permite. Chiar \u0219i informa\u021bia este un produs: cinci corpora\u021bii de\u021bin toate institu\u021biile media majore din Statele Unite. Toate aceste produse sunt realizate \u0219i comercializate de acelea\u0219i corpora\u021bii c\u0103rora trebuie s\u0103 le devot\u0103m timpul \u0219i munca noastr\u0103. Economia este mai mult dec\u00e2t un dictator, este un mediu. Unde te afli \u00een acest moment? Prive\u0219te \u00een jur dup\u0103 ceva care nu a fost realizat de o corpora\u021bie.<\/p>\n

Acest mediu corporatist atotp\u0103trunz\u0103tor are cel mai devastator efect asupra copiilor. Cre\u0219terea este factorul major care determin\u0103 comportamentul \u0219i caracterul. \u00cen Statele Unite avem \u00een acest moment mai multe genera\u021bii care au fost crescute \u00een primul r\u00e2nd de corpora\u021bii, de la juc\u0103rii, televiziune, m\u00e2ncare proast\u0103, \u0219i filme p\u00e2n\u0103 la programele \u0219colilor publice. Min\u021bitul copiilor reprezint\u0103 o crim\u0103 \u00eempotriva Naturii, iar cultura comercial\u0103 scufund\u0103 copiii \u00een minciuni \u00eenc\u0103 dinainte de a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 vorbeasc\u0103. \u00cen anii formativi c\u00e2nd imagina\u021bia unui copil are cea mai mare nevoie s\u0103 fie pre\u021buit\u0103 \u0219i cultivat\u0103, mass media cople\u0219e\u0219te mintea cu minun\u0103\u021bii prefabricate captivante, cauz\u00e2nd atrofierea imagina\u021biei.<\/p>\n

Ca profesor trebuie s\u0103 spun ni\u0219te lucruri aspre despre educa\u021bia public\u0103 de ast\u0103zi din Statele Unite. Empiric consider c\u0103 atunci c\u00e2nd o institu\u021bie produce rezultate consecvente pe perioade lungi, acele rezultate reprezint\u0103 scopul real al institu\u021biei, \u00een ciuda \u00eentregii retorici m\u0103re\u021be care afirm\u0103 contrariul. Rezultatele consecvente ale educa\u021biei publice americane demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 func\u021bioneaz\u0103 ca o component\u0103 a sistemului industrial, produc\u00e2nd \u00een mas\u0103 muncitori \u0219i cet\u0103\u021beni. Clasele superioare \u00ee\u0219i educ\u0103 proprii copii \u00een \u0219coli de elit\u0103 private care func\u021bioneaz\u0103 \u00een cu totul alt fel.<\/p>\n

Rezultatele consecvente ale educa\u021biei publice americane includ urm\u0103toarele. (1) infantilizarea popula\u021biei prin prelungirea copil\u0103riei \u0219i izolarea copiilor de comunitate; (2) acomodarea cu autoritatea \u0219i abuzul institu\u021bional; (3) instruirea \u00een obedien\u021b\u0103, conformism, rivalitate, competi\u021bie, identitate corporatist\u0103 \u00een note, \u0219coli, echipe de sport, \u0219i altele. (4) \u00eendoctrinare prin programa creat\u0103 \u0219i lansat\u0103 pe pia\u021b\u0103 de puteri corporatiste. (5) analfabetism func\u021bional \u2013 de\u0219i elevii pot s\u0103 citeasc\u0103, de obicei nu pot citi \u0219i \u00een\u021belege c\u0103r\u021bi de nicio m\u0103rime, complexitate, \u0219i dificultate; (6) imagina\u021bie \u0219i curiozitate zdrobit\u0103; (7) g\u00e2ndire original\u0103 \u00een\u0103bu\u0219it\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un punct pe care \u00eel pot numi doar impenetrabilitate la g\u00e2ndire. Astfel aceast\u0103 institu\u021bie produce \u00een mas\u0103 cet\u0103\u021beni perfect echipa\u021bi pentru mediul corporatist: docili, obedien\u021bi, conformi\u0219ti, \u0219i ignoran\u021bi.<\/p>\n

Da, unii elevi sunt suficient de noroco\u0219i s\u0103 fie educa\u021bi \u00een zone mai bune unde educa\u021bia veritabil\u0103 predomin\u0103. Al\u021bii au resurse l\u0103untrice suficient de puternice sau sisteme de sprijin \u00eenc\u00e2t s\u0103 prospere \u00een ciuda celor mai rele lucruri pe care le pot face \u0219colile publice. Dar ei reprezint\u0103 excep\u021bia la rezultatele consecvente ale sistemului. De\u0219i propria mea experien\u021b\u0103 a fost legat\u0103 de \u0219coli publice, nu am niciun motiv s\u0103 cred c\u0103 cele mai multe \u0219coli private sau parohiale func\u021bioneaz\u0103 diferit \u00een orice fel.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul celor doisprezece ani de educa\u021bie public\u0103 preg\u0103titoare, adul\u021bii tr\u0103iesc expu\u0219i constant la reclame \u0219i propagand\u0103 \u2013 adic\u0103 la controlul g\u00e2ndirii. Dac\u0103 min\u021bitul copiilor constituie o crim\u0103 \u00eempotriva Naturii, ce se poate spune despre \u00eenregimentatul g\u00e2ndurilor \u0219i dorin\u021belor a sute de milioane de oameni? Genera\u021bii de control al g\u00e2ndirii au creat o popula\u021bie care prezint\u0103 simptome periculoase de instabilitate mintal\u0103, inclusiv vulnerabilitate la culte \u0219i ideologii fanatice, psihoze \u00een mas\u0103 de fric\u0103 \u0219i ur\u0103 induse prin propagand\u0103, boli mintale larg r\u0103sp\u00e2ndite (cronice \u0219i acute), violen\u021be \u0219i sinucideri. Dependen\u021bele \u00een mas\u0103 sunt obi\u0219nuite \u2013 fa\u021b\u0103 de droguri legale \u0219i ilegale, muzic\u0103 zgomotoas\u0103 cu rol anestezic, m\u00e2ncare proast\u0103, chiar \u0219i cump\u0103ratul \u0219i cheltuitul ca atare. Mintea uman\u0103 este un instrument miraculos \u0219i delicat, dezvoltat pentru \u00een\u021belegere \u0219i articulare. Sub manipulare ne\u00eencetat\u0103 devine o amenin\u021bare.<\/p>\n

Condu\u0219i de stresul supravie\u021buirii economice, captivi \u00een mediul corporatist atotp\u0103trunz\u0103tor, oamenii se \u00eendreapt\u0103 spre mass media pentru experien\u021be profunde virtuale. Televiziunea a devenit circul imperial modern, degaj\u00e2nd un \u0219uvoi nesf\u00e2r\u0219it de senza\u021bii, excita\u021bii, distrac\u021bii f\u0103r\u0103 sens, controlul \u00eendulcit al g\u00e2ndurilor, o aren\u0103 a visurilor comerciale comune pentru popula\u021bia atomizat\u0103. \u00ce\u0219i obi\u0219nuie\u0219te victima s\u0103 acorde aten\u021bie pasiv\u0103 c\u0103tre orice este prezentat \u0219i ridic\u0103 praguri de stimulare p\u00e2n\u0103 la o intensitate feroce, care d\u0103 dependen\u021b\u0103: victima se simte cu adev\u0103rat vie doar c\u00e2nd se afl\u0103 sub vraj\u0103. Televiziunea ofer\u0103 iluzia universului \u00eentr-o cutie high-tech, libertatea cu op\u021biuni multiple la cel mai \u00eenalt standard.
\n Perioadele de aten\u021bie sunt reduse la durata unei reclame, c\u00e2nd po\u021bi n\u0103v\u0103li la baie sau la buc\u0103t\u0103rie, sau la telefon pentru un moment de ac\u021biune inten\u021bionat\u0103. Jocurile video \u0219i de calculator ridic\u0103 nivelurile chiar mai mult, p\u00e2n\u0103 la un stadiu care consider c\u0103 poate provoca pagube creierului la oamenii tineri ale c\u0103ror sisteme nevoase \u00eenc\u0103 se maturizeaz\u0103. Realitatea devine ireal\u0103 c\u00e2nd este comparat\u0103 cu v\u00e2lv\u0103taia zgomotoas\u0103 a ecranului.<\/p>\n

Sociali\u0219tii din secolul 19 au descris alienarea muncii: muncitorul dintr-o uzin\u0103 sau fabric\u0103 este complet deta\u0219at at\u00e2t de produsul final al muncii c\u00e2t \u0219i de locul s\u0103u \u00een societate. Ast\u0103zi avem o alienare mult mai profund\u0103: alienarea \u00een mas\u0103 de la realitate. \u201eConsumatorul\u201d este de fapt consumat de c\u0103tre cultura comercial\u0103. Prive\u0219te \u00een ochii unui copil, radiind de promisiuni. Nu se poate tr\u0103i a\u0219a. Aceasta este o urgen\u021b\u0103. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ast\u0103zi mediul social instituit de capitalismul global constr\u00e2nge sute de milioane, chiar miliarde de oameni s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 vie\u021bi tot mai goale \u0219i lipsite de sens \u2013 degrad\u00e2ndu-le umanitatea. Cu toate c\u0103 aceast\u0103 degradare spiritual\u0103 nu este \u00een mod direct o … Continue reading →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":4607,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[35],"tags":[],"class_list":["post-538","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-text"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/538","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/4607"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=538"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/538\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":540,"href":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/538\/revisions\/540"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=538"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=538"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/diycraiova.noblogs.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=538"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}